Omul Suveran

FiintaSuverana.ro

 

 

Aceasta resursa online (aflata la versiunea 4) constituie o invitatie la informare si actiune in acord cu fenomenul suveranitatii, acel fenomen care implica INDEPENDENTA omului benefic orientat de structuri manipulative, posesive si agresive, dublata de ACCESUL responsabil si neingradit al fiintei suverane la un cuantum de beneficii proportional cu nivelul cantitativ si calitativ de dezvoltare materiala si spirituala a intregii umanitati.

Fenomenul suveranitatii are legatura intr-o prima faza cu iesirea omului de rand de sub jugul economic al agentiilor guvernamentale si al bancilor care pretind dari, biruri, taxe, impozite si dobanzi fara insa a oferi echitate, transparenta si decenta in pretentiile formulate. Ulterior acestei prime trepte a problemelor pe care le trateaza, fenomenul suveranitatii are legatura cu legile si procedurile, fie cu cele care nu se respecta, fie cu cele care incalca flagrant drepturile omului, drepturile fiintelor si bunul simt universal. O a treia treapta este deblocarea accesului la resursele incomensurabile pe care 8 miliarde de oameni le produc sau le recolteaza si cateva milioane de oameni le stocheaza si le blocheaza. Intelegand cat de important este studiul a ceea ce urmeaza mai jos, invit pe oricine considera ca are o raspundere si o responsabilitate fata de el insusi, fata de comunitate, fata de planeta si fata de orice alt fenomen din Creatie, sa isi aduca propria contributie la investigarea, intelegerea, filtrarea si fructificarea informatiilor de mai jos.


***
 

Propunere de colaborare

Aceasta propunere se adreseaza tuturor celor care pot si vor sa se implice in combaterea structurilor de infractionalitate organizata de la nivelul pretinselor autoritati de stat, structuri activand in fiecare sfera de putere - administrativa, legislativa, judecatoreasca. O astfel de implicare ar urma sa se intample pe premizele deja create de mine din punct de vedere al atacarii pe baze legale si contractuale a fenomenelor infractionale. Retinem faptul ca nici o constructie din aceasta lume nu este infailibila atata timp cat stim regulile jocului pe care aceasta il joaca si ne jucam bine propriile carti la masa de joc. Cunoasterea este putere iar actiunile intreprinse in cunostinta de cauza sunt armele cele mai eficiente. Chiar daca abordarea de la un nivel informational si perceptual inalt sau foarte inalt nu este pentru oricine, faptul de a participa sau nu la joc depinde de fiecare in parte, de capacitatile si realizarile personale, de programul de viata si de ceea ce individul doreste sa lase in urma lui. Citind integral si cu atentie oferta care urmeaza iti vei da seama daca exista chemarea si totodata posibilitatea implicarii tale DIRECTE, ca parte activa a procesului, sau INDIRECTE, ca distribuitor de informatie si furnizor de suport menit sa sustina acest proces.


De mai multi ani derulez procese civile
impotriva unor autoritati administrative nationale care lucreaza abuziv si fraudulos, cu incalcarea drepturilor cetateanului si distorsionarea sau neaplicarea legilor in ceea ce priveste accesul la documente si servicii publice corespunzator cadrului legal constitutional. Consecutiv, acelasi lucru l-am constatat si in ceea ce priveste maniera de lucru a instantelor, preponderent si covarsitor abuziva si frauduloasa. Iar de un an de zile de cand cu asa zisa criza medicala, puterea legiuitoare i-a depasit pe toti in fraudulozitate (in sens de infractionalitate). Acestea nu sunt cuvinte mari si nici exagerari, ci exact ceea ce am constatat cu dovezi in cadrul propriilor initiative si demersuri.

Observand ca actiunile mele sunt obstructionate constant sau chiar blocate complet de tot felul de abuzuri si abuzatori din zona legislativa, judiciara si administrativa, am hotarat sa fac ceva in sensul responsabilizarii acestor foruri si persoanelor care le deservesc in relatie cu mine (lucru care, odata dovedit viabil, e aplicabil si reproductibil de catre oricine). Iar singura cale de a face asta (relevanta din punct de vedere al instituirii peste aceste structuri si functionarii care le deservesc a unei forme de plata - cu banii, cu statutul, cu libertatea) am apreciat-o a fi CONTRACTUL.

Un astfel de CONTRACT poate avea sens, valoare juridica si putere legala doar in masura in care nu este subordonat unei jurisdictii civile, ci uneia comerciale sau de drept comun (common-law), moment din care valabilitatea lui si caracterul executoriu nu ar mai reprezenta o dilema si nici o problema.

De ce spun asta? Pentru ca indiferent ca vorbim de primarul localitatii, judecatorul de la instanta, procurorul de la parchet, ministrul de la guvern sau demnitarul din Parlament, cu totii au depus un juramant la investire, prin intermediul caruia s-au angajat public sa respecte Constitutia si legile tarii in calitatea lor oficiala din republica constitutionala. Acest juramant nu instituie insa nici o forma de plata in eventualitatea nerespectarii sale, in mod special in cazul judecatorilor, procurorilor, demnitarilor si presedintelui Romaniei. Ceea ce instituie insa este imposibilitatea mentinerii statutului si mandatului din momentul in care acest angajament solemn este incalcat sau nicicand asumat. Practic toate aceste "oficialitati" au incheiat prin acest juramant un contract public cu fiecare si toti cetatenii care au adoptat consensual forma de organizare sociala "republica constitutionala". Odata ce acest "legamant" nu mai e respectat, functionarul notificat care continua sa isi exercite mandatul in fapt ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, isi pierde in drept legitimitatea si legalitatea de a mai face asta, prin urmare de a mai reprezenta ceva sau pe cineva.

Sa luam exemplul judecatorilor si procurorilor:

Art. 34 din Legea 303/2004 - Numirea judecatorilor si procurorilor
(1) Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.

Daca refuzul depunerii juramantului atrage nulitatea mandatului de judecator sau de procuror intrucat echivaleaza cu inexistenta contractului public dintre functionar si societate, orice incalcare a respectivului contract public are din punct de vedere legal acelasi efect, atata timp cat executarea sa defectuoasa aduce atingere bunei credinte, interesului general, ordinii publice sau bunelor moravuri.

Art. 1170 NCC
Partile trebuie sa actioneze cu buna credinta, atat la negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot parcursul executarii contractului. Ele nu pot inlatura sau limita aceasta obligatie.

Art. 11 NCC
Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri.

Noul Cod Civil nu defineste notiunea de "ordine publica", insa conform H.G. nr. 1040/2010, ordinea publica este componenta securitatii nationale reprezentata de starea de legalitate, de echilibru si de pace sociala, corespunzatoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor de drept si de conduita civica, ce permite exercitarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului, precum si functionarea structurilor specifice statului de drept.

Cat priveste cerinta "bunei-credinte", aceasta are caracter de ordine publica, ceea ce inseamna ca un contract - public sau privat - dovedit ca fiind incheiat sau executat contrar bunei credinte, este, pe de-o parte, lovit de nulitate absoluta iar, pe de alta parte, genereaza raspundere delictuala pentru partea care l-a incheiat si / sau executat astfel.


Acum intram in faza cea mai interesanta:
cum pot obliga eu functionarul/ institutia SA RASPUNDA pentru incalcarea juramantului/ angajamentului/ contractului public sub toate aceste aspecte care atrag nulitatea lui absoluta? Prin ofertarea lor cu un contract privat.

Cand am conceput un astfel de contract, am inteles ca trebuie sa definesc foarte clar trei lucruri:

1. Partile contractului privat nu pot fi definite prin statutul lor public (presedinte, primar, judecator, Preşedinţie, Primărie, Judecătorie). Ele trebuie apelate ca entitati sau persoane private (naturale). O persoana privata (naturala) este acea entitate (individ sau organizatie) libera de orice statut sau angajament pre-existent, adica titulara a tuturor drepurilor asupra ei insasi. Un contract privat care nu pleaca de la calitatea originara de persoana naturala a partilor participante la el este automat incadrabil pe jurisdictia statutelor partilor la care face referire si trimitere. Tocmai de aceea, dat fiind faptul ca actualul cadru civil nu permite incheierea unui acord (intelegeri) intre un cetatean si (ne)presedintele lui (indiferent ca e vorba de presedintele statului sau de presedintele de la instanta), singura modalitate de a o face astfel incat pretinsul presedinte - care si-a incalcat jurmanatul de nenumarate ori - sa poata fi tras la raspundere, este printr-un contract privat care porneste de la statutul privat al tuturor partilor. Prin urmare, in contractul privat, DOAR pe acest statut primar si primordial se discuta apartenenta ulterioara la o forma de oranduire sociala (bazata pe cedarea de drepturi si asumarea de obligatii), sub aspectul consecintelor neindeplinirii intocmai a ceea ce a fost angajat prin contractul privat.

Pana acum singurul asa zis contract dintre mine, presupus cetatean, si un judecator/ procuror plasat sub steag jurisdictional pretins constitutional, era cel public, subinteles (asadar discutabil ca existenta, semnificatie, intindere) si nescris (adica neasumat intre niste parti sub semnatura privata), conform caruia, in raport cu fictiunea sociala generic numita "republica constitutionala", eu admiteam tacit existenta de-o potriva a drepturilor si obligatiilor mele de cetatean, respectiv a drepturilor (in sens de privilegii) si obligatiilor functiei/ statutului de judecator/ procuror, in timp ce judecatorul/ procurorul declara ca intelege si se angajeaza sa respecte constitutia si legile tarii, sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa nu fie partinitor si discriminator in pronuntarea solutiilor sau efectuarea rechizitoriilor si sa nu faca in nici un fel abuz de putere, de functie, de privilegii. Odata cu introducerea contractului privat, totul devine o intelegere scrisa, explicita si mult mai stricta intre mai multi subiecti de drept - persoane private naturale - care se angajeaza NOMINAL si PUNCTUAL sa faca parte dintr-o fictiune legala definita in clar (statul constitutional), urmand sa detina AICI, in jurisdictia fictiunii, o calitate oficiala a fiecaruia in raport cu toti ceilalti (aceea de cetatean si/sau functionar), in baza careia sa tranzactioneze privilegii contra prestarii de servicii administrative, judiciare sau legiferatoare, cu amendamente clare privind neindeplinirea (corespunzator sau deloc) a obligatiilor statutare care nu suporta derogare (cum sunt cele care deriva din juramantul public, a caror incalcare inseamna DEBARCARE).

2. Obiectul contractului privat este asadar participarea partilor (persoane private) la o forma publica de organizare implicind prestarea de catre functionar a unor servicii de natura administrativa, judiciara sau legiferatoare contra unor beneficii oferite de cetatean, obiectul fiind in fapt un act de tranzactionare urmind sa se desfasoare sub rigorile si auspiciile impuse de legile publice in vigoare. Aceste legi reprezinta o anexa la contractul privat, generic denumita "contractul public", adica un set de reguli, dogme si norme a caror executare defectuoasa din culpa, generatoare de nulitate absoluta a prestatiei si relatiei, activeaza clauze specifice de reziliere unilaterala din contractul privat.

3. Ca un astfel de contract sa fie functional, sa devina legea partilor si sa poata fi pus in executare de o instanta comerciala sau de drept comun, el trebuie sa mai treaca de un obstacol: sa contina consimtamantul legal valabil al tuturor partilor. Modul de obtinere a consimtamantului poate fi tacit sau explicit, in functie de actiunea sau nonactiunea cu valoare de acord care se asteapta de la partea adversa. Momentul obtinerii sale este atunci cand autoritatea publica e notificata de mine punctual si obligata legal sa faca un anumit lucru iar ea refuza sa-l faca (in mod corespunzator sau deloc), totul in conditiile in care continua sa fie autoritate (adica sa uzeze de prerogativele statutului public) dupa ce a expirat termenul in care trebuia sa realizeze actiunea conform obligatiei statutare, sau, in caz contrar, sa isi inceteze mandatul. Un astfel de context valoreaza oferta pentru mine, intrucat imi ofera oportunitatea acceptarii sau neacceptarii exercitarii peste persoana mea a unei pretinse autoritati care nu se (mai) incadreaza in fictiunea legala constitutionala, ci in altceva, iar de pe aceasta alta pozitie doreste ca eu sa-i recunosc actele si faptele de autoritate. Motiv pentru care, uzand de statutul meu privat, aleg sa raspund conditionat (cu propria oferta) la oferta privata care mi se face: nu doar ca nu-ti admit derogarea in conditiile tale, ci iti impun conditiile mele in cazul in care chiar vrei sa derogi: te costa o suma cu multe zerouri in euro (plata cu banii), functia publica pana la achitarea in termen de 30 de zile a sumei (plata cu statutul), dublarea sumei in caz de neachitare la termen (penalitati in caz de neplata), consemnarea caracterului infractional pentru asumarea si derularea in fals a unui mandat public oficial (plata cu libertatea in cazul in care persoanele private corespunzatoare organului si slujbasului statal nu satisfac cerintele de plata si autosuspendare aferente contractului comercial).

Insasi Legea 554/2004 a contenciosului administrativ face vorbire despre dobandirea si exercitarea in cadrul fictiunii legale constitutionale a unui statut public emanind dintr-unul privat:

Art. 2 alin. 1 pct. b teza 2:
"Sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica si sunt autorizate sa presteze un serviciu public, in regim de putere publica."

Pe baza celor expuse am construit in relatie cu fiecare autoritate corupta de care m-am lovit personal (conform intelegerii mele juridice privind aceasta coruptie) cate un contract comercial prin care sa pot executa silit institutia si functionarii activand nelegal, pe o suma variabila (valoarea exacta urmand sa o stabilesc la momentul notificarii ei), contractul avand prevazut un anumit plafon maxim pana la care poate urca suma notificata (masura de precautie pe care mi-am luat-o ca sa nu fiu nevoit sa incep procese privind executarea silita la costuri covarsitoare pe o suma mult prea mare, dar nici sa pierd bani daca mi-as permite sa ridic suma). O parte din aceste contracte au fost deja notificate sub aspectul platilor revendicate, dar, asa cum m-am asteptat, nimeni nu doreste sa recunoasca sau sa plateasca ceva de bunavoie. Recurgerea la o instanta, cel mai probabil internationala, este, asadar, mandatorie.

In plus, nu doar organele statului pot fi subiectii unor astfel de contracte private, ci orice structura/ entitate comerciala emitenta a unor pretentii care nu isi gasesc un corespondent in realitatea legala din republica constitutionala. Din aceasta categorie fac parte mai presus de toate bancile si executarile silite frauduloase. Am abordat lucrurile in felul acesta fata de ING BANK, prin construirea si activarea unui contract comercial cu o clauza executorie de multi euro ca urmare a emiterii si mentinerii de catre banca a unor pretentii financiare fara acoperire in fapt si in drept.


In tot acest iures al contractelor private
inaintate catre fiecare autoritate pentru care am constatat ca "singura lege e NICI O LEGE", am cautat totodata indicii si repere privitoare la cat de mult inseamna acest contract pentru aceste autoritati. Datele din teren, monitorizate si analizate, au fost pentru mine mai mult decat edificatoare. Voi exemplifica pe situatia de la diferite instante a dosarelor judiciare pe care le-am avut sau le am pe rol.

Inainte de a lucra cu instantele folosind instrumente din zona contractelor, toate cererile mele erau intampinate si tratate cu superficialitate si o lipsa crasa de responsabilitate. Cat am avut actiuni pe rolul Judecatoriei Sinaia (localitate in care am locuit o perioada de timp, avand si domiciliul acolo), nu a existat cauza in care sa nu primesc cerinte si decizii pe dinafara de realitatea din dosar, sub diferite aspecte, atat in fapt cat si in drept. La un moment dat, satul fiind sa port razboaie cu o institutie care ma sfida, realizand ca de fapt ma razboiesc cu instanta si nu in instanta, am hotarat sa fac prima (si singura) cerere de recuzare a unui judecator (in sens de retragere a sa de la judecarea cauzei). Cererea o viza pe judecatoarea Neculae Dana Gabriela, completul C5 Civil, in dosarul 2271/310/2018. Nu doar ca aceasta cerere mi-a fost respinsa de colega si superioara ei (judecatoarea Negotei Liliana Aspasia, presedinta Judecatoriei Sinaia) cu o motivare ca si inexistenta (si anume, citez: "instanta apreciaza ca nemultumirile exprimate de petentul reclamant nu constituie motive de recuzare conf. Art. 42 alin. 13 C. Pr. Civ"), dar insasi neregulile semnalate de mine privind modul defectuos in care judecatorul recuzat lucra dosarul au fost trecute complet sub tacere si niciodata discutate sau remediate. Nemaidorind sa dau curs in aceste conditii cerintelor judecatorului ramas neschimbat, finalitatea a fost anularea de catre instanta a cererii de chemare in judecata:

http://portal.just.ro/310/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=31000000000029905&id_inst=310

Dupa probleme similare intampinate pe zone foarte asemanatoare ca mod de lucru din activitatea notarilor, executorilor judecatoresti si procurorilor, am inteles ca, impreuna cu judecatorii, toti cei din aceste categorii NU SUNT de fapt arbitri intr-o cauza sau alta, ci JUCATORI la masa unei cauze sau alteia, totul in numele unor interese de grup (a se citi CLAN) care trec cu mult dincolo de propria lor persoana si sunt lipsite de scrupule. Exceptiile nu exista sau, poate, desi putin probabil, nu am aflat eu inca de ele. Devenea evident pentru mine ca pe calea clasica, a unor simple cereri institutionale, toti acesti indivizi nu vor putea fi vreodata responsabilizati sa faca ce trebuie. Atunci am decis ca fiecare cerere pe care o voi mai inainta unor astfel de foruri sa fie construita asemenea unui contract, cu cat mai cuprinzator si mai explicit, cu atat mai bine. Iata ce s-a intamplat din acel moment la instante:
 

http://portal.just.ro/105/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=31000000000028399&id_inst=105
 

http://portal.just.ro/310/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=31000000000031586&id_inst=310
 

http://portal.just.ro/310/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=31000000000034357&id_inst=310
 

https://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=5400000000174394
 

http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000953002&id_inst=3
 

http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000891561&id_inst=3
 

http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000891561&id_inst=2


Consider ca fiind maxim edificatoare toata aceasta sarabanda de abtineri si declinari, in conditiile in care, pana sa lucrez cu noua tehnica juridica, instantele ma sfidau si actiunile mele nu contau, totul fiind solutionat prin respingeri in cascada, fara nici in fel de pusee pretins-deontologice cu privire la incompatibilitate sau alte asa zise impedimente privind solutiile urmand a fi pronuntate.


Iar fiindca un demers atat de important precum este acesta,
chiar si in cazul in care se dovedeste perfect viabil din punct de vedere tehnico-juridic, nu poate fi cu adevarat fezabil fara niste ratiuni de a exista care sa emane ultimativ nu atat din planul material (aferent miscarii lucrurilor), cat din cel spiritual (aferent cauzelor miscarii), doresc sa punctez urmatoarele aspecte cred eu de maxima importanta in ceea ce priveste preponderent culisele spectacolului si nu spectacolul in sine..

1. Avand calificare de inginer IT si nicidecum de avocat, munca mea juridica a inceput acum 4 ani de la zero, pe cont propriu, cu studiul teoriei contractelor conform unor aspecte din UCC (Uniform Commercial Code) si Black's Law Dictionary, concomitent cu intelegerea legilor statale si a conceptului de jurisdictie. Dat fiind acest efort titanic pe care l-am facut literlamente de unul singur, orice alte activitati specifice unei vieti uzuale si normale au devenit cantitate neglijabila (vacante, distractii, castiguri, recunoasteri). Concentrarea si focusarea fiind maxime, ca de altfel si motivatia de a razbate la un liman la care nimeni nu a mai razbatut, eforturile mele au produs cred eu o arma importanta impotriva celor care dintotdeauna s-au opus lor.

2. Realizand cantitatea si calitatea muncii pe care o cere invariabil un demers de genul acesta, nu mi-a fost greu sa observ prezenta sau absenta unei predispozitii similare la cei din jurul meu.

3. In consideratia celor expuse la punctul 2, am cautat un mijloc de identificare a elementelor din societate care s-ar incadra pe o astfel de traiectorie din punct de vedere al intentiilor si actiunilor. Am fixat ca si criterii de departajare profesionalismul in munca, precum si cauzele in slujba carora este pusa efectiv aceasta munca. Am reusit sa identific astfel doar cateva persoane care aparent indeplinesc aceste conditii, insa aceste persoane nu s-au dovedit a fi non-apartenente la sistem, conditie sine-cva-non ca noi sa putem lucra impreuna.

4. Avand in vedere amploarea lucrarii care se cere realizata pentru ca demersul prezentat sa aiba succes, consider ca, fara contributia si ajutorul oferite de o institutie a dreptului, de un investitor, de o persoana sau entitate responsabila si potenta financiar/informational, orice as incerca eu sa fac mai mult decat am facut deja, nu va fi de ajuns. Coroborarea eforturilor tuturor celor care pot si vor sa aiba un cuvant de spus in acest joc al ratiunilor de a fi si de a face este mandatorie. Scopul final este acela de a modifica structural niste lucruri care actualmente prabusesc o societate intreaga in loc sa o ridice. Tocmai de aceea consider ca cei care se opun acestor eforturi (si care nu sunt deloc putini) nu pot fi combatuti pana la capat prin actiuni solitare, ci in sincron.

5. Unul dintre principiile comerciale pe care eu le-am asimilat drept adevar spiritual este urmatorul: "It is the same thing to say nothing as to not say it sufficiently". Facand o paralela cu Noul Testament (ca sursa de invataturi spirituale universale), ispitirea lui Christos in pustiu a durat 30 de zile, nu 2 ore, timp necesar constiintei christice sa se ateste fara echivoc drept lumina orbitoare a unui adevar, si nu o simpla inchipuire sau ratacire care cade la prima confruntare cu realitatea inconjuratoare.

6. Un alt principiu comercial spune: "The intention of the party is the soul of the instrument". Intentia din spatele instrumentului e cu adevarat sufletul care construieste, misca, legitimeaza si eficientizeaza instrumentul. In lipsa unei astfel de forte intentionale, totul e forma fara fond, un demers incapabil sa patrunda acolo unde nimeni nu a mai fost sau sa deschida porti de acces catre locuri in care nimeni nu a mai ajuns. Adica sa faciliteze un deznodamant favorabil atunci cand obiectivele vizate sunt de asa natura incat se opun superficialului, cunoscutului, imediatului, facilului. Studiind in cautarile mele compozitiile a numerosi avocati, am intalnit nu de putine ori ceea ce eu consider a fi o forma fara fond. Cu nici unul dintre acestia nu am avut de-a face personal, dar prin CE si CUM spunem si facem fiecare, nu am putea sa avem vreodata un drum comun, din simplul motiv ca ceea ce eu caut, ei nu ofera, iar ceea ce eu sunt, ei nu sunt. "The expression of one thing is the exclusion of another" (un alt principiu de-o potriva comercial si spiritual).

7. Inchei cu viziunea mai ampla a ceea ce mi-as dori sa construim printr-un demers comun: reechilibrarea balantei de forte din societate, in sensul de a da Cezarului DOAR ce-i al Cezarului, nici mai mult, nici mai putin. Un astfel de obiectiv este confirmat ca si finalitate posibila si plauzibila de un alt principiu comercial si totodata spiritual care spune: "The power which is derived [from God] cannot be greater than that from which it is derived [God]". Ori exact icoana rasturnata a principiului enuntat este realitatea distorsionata care aparent prevaleaza si treneaza pe planeta, si asta in principal datorita ignorantei si iluziei, adica celor doua forte care nasc monstri. Am senzatia insa ca timpul lor se sfarseste, iar acest sfarsit este pe atat de aproape pe cat il ajutam noi sa fie. Un avocat roman pe care il apreciez cu sinceritate facea exact aceeasi remarca in urma cu ceva timp: "Prostocratia totalitarista nu mai are prea mult de trait!".

Per ansamblu, aceasta actiune a mea are legatura cu toti cei carora le pasa de justitie, de prezenta sau absenta ei intr-o societate aflata in plin proces de maturizare. O astfel de societate, fara un act de justitie autentic si eficient, intretinut, imbunatatit si pazit de cei care inteleg substanta si menirea dreptului, e condamnata la intuneric. Cauza mea este cauza tuturor celor care, desi pot si vor sa-si aduca propria contributie la iesirea din intuneric la lumina a unui sector sau altuia din aceasta lume si realitate, nu sunt lasati sa o faca. Pentru restul, incapabili si nedornici sa miste ceva cu adevarat, sa depuna vreun efort care conteaza si face diferenta, sa se riste mai mult sau mai putin pe ei de dragul unei cauze care trece dincolo de propria lor persoana, exista doar exemplul celor care o fac (din ciclul ASA DA) si exemplul celor care se opun (din ciclul ASA NU). Cate vieti le vor trebui celor care alimenteaza inertia si staza ca sa ajunga sa intreprinda un lucru sau altul, este total irelevant pentru ce am eu de intreprins, alaturi de cei ca mine.


Acestea fiind spuse,
propunerea mea de colaborare este, concret, urmatoarea:

1. Eu ma ofer sa acord colaboratorului (sau colaboratorilor) un comision de pana la 50% din [castiguri - cheltuieli] pentru fiecare contract executat la capatul unui proces castigat, in contrapartida cu efectuarea platii dupa ce sumele au fost incasate, nu inainte.

2. De asemenea ma ofer sa acord exclusivitate colaboratorului pe toate procesele privind contractele deja existente odata castigat intr-o instanta un prim proces (precedentul devine lege pe common-law, iar urmatoarele procese pot fi, pe o astfel de jurisdictie, mult mai usor de castigat), in contrapartida cu suportarea initiala de catre colaborator a cheltuielilor de judecata pana la primul proces castigat (motivele pentru care cer asta sunt pur obiective, avand legatura cu lipsa oricaror alte optiuni in ceea ce ma priveste) si continuarea reprezentarii la urmatoarele procese.

3. Ma angajez totodata sa nu divulg si sa nu folosesc fara acordul colaboratorului nici o informatie privind procesele, in timp ce colaboratorul se angajeaza sa nu divulge si sa nu foloseasca fara acordul meu nici o informatie privind contractele.

Desigur, in functie de particularitatile unei eventuale colaborari, putem detalia si diversifica pe parcurs aspecte de orice natura care tin de indeplinirea cu succes si in bune conditii a obiectivului.

 

***


Mai multe resurse informationale: Materiale privind cunostinte specifice si diferite actiuni

Adresa de e-mail pentru comunicare: fiintasuverana@protonmail.com

Grupul de Facebook asociat: Fiinta Suverana - beneficiarul executor al titlului de persoana

 

 

COPYRIGHT © 2017-2021 - Eduard Irimia, www.FiintaSuverana.ro.
Toate drepturile rezervate asupra continutului original.